Intră în bucătărie, ia câteva îmbucături din fasolea sleită lăsată de nevastă-sa pe aragaz şi-şi toarnă o cană de vin. Deschide frigiderul, scoate o bucată de salam rămasă de la Crăciun, îndepărtează delicat stratul subţire de mucegai şi incepe s-o molfăie gândindu-se la ziua de muncă de mâine.
Trebuie s-o ia de acasă pe noua şefă a secţiei de psihiatrie a Policlinicii M.A.I., proaspăt transferată de la Spitalul 9. Trebuie să-i facă o impresie bună din prima zi, ca să nu aibă probleme cu ea dup-aia.
Intră în dormitor, unde nevastă-sa Florina urmăreşte cu interes "Ochii din umbră" cu Ernest, pe Kanal D.
Îşi scoate din şifonier cămaşa cea nouă, cravata şi pantalonii călcaţi la dungă şi le aşează pe spătarul unui scaun. Se intoarce în bucătărie şi, în timp ce înghite ultima felie de salam, îşi mai toarnă o cană cu vin.
Iese pe hol îşi ia pantofii, începe să-i dea cu cremă şi apoi să-i lustruiască cu zel.
Întâmplător aruncă o privire în oglinda cuierului şi vede că i-a cam crescut părul. Intră în bucătărie, scoate antidepresivele din dulăpior, îşi toarnă încă o cană de vin, înghite pilulele şi strigă:
- Nevastă! Hai să mă tunzi!
Nimic.
- Florino, vino mă să mă tunzi, tu n-auzi?
- Lasa-mă-n pace, că mă uit la ceva.
- Bă, tu treci şi mă tunde că te dau cu capu' de toţi pereţii cu ernestu' tău cu tot.
- Stai mă să se termine şi vin.
- Nu! Acum am zis. Executarea, că te ia mama dracu'!
- Lasă-mă bă că acu' e cel mai important. Vin dup-aia.
Vasile termină cana, îşi mai toarnă una, după care se îndreaptă încet spre dormitor. O ia pe nevastă-sa de păr şi o trage jos din pat. Scoate pieptănul şi foarfeca din trusă şi, cu ele în stânga şi nevastă-sa de păr în dreapta, se întoarce în bucătărie.
- Pune fă mâna şi mă tunde că-ţi arunc televizorul pe geam.
Asta, plângând înfundat, începe să-l lucreze, în timp ce el îşi aprinde o ţigară şi soarbe tacticos din cana cu vin. În 30 de minute treaba e gata.
- Vezi fă ? Dacă veneai de la început, prindeai şi tu finalu' şi nici eu nu mă mai enervam aşa.
Florina fuge plângând în dormitor şi se culcă.
Vasile îşi toarnă încă o cănuţă înainte de culcare, ca să termine PET-ul. Nu de alta da' se răsuflă dup-aia şi e păcat.
A doua zi la 8, e cu maşina în faţa blocului doctoriţei. Doamna iese din scară iar el, galant, îi deschide portiera din spate a maşinii de servici şi o ajută să urce.
- Sărut mâna şi bun venit în cadrul Policlinicii noastre.
- Bună ziua. Mulţumesc.
Închide portiera, se aşează la volan şi demarează. În spate aude o chicoteală.
- S-a întâmplat ceva ? întreabă el privind în retrovizoare
- Nu, nimic - răspunde doamna de-abia abţinându-se să nu izbucnească în hohote.
Ajung la policlinică, şefa coboară si intră râzând în sediu. Vasile rămâne să cureţe maşina, timp în care se apropie de el nea Gică, portarul instituţiei. Se opreşte ăsta în spatele lui şi începe să râdă ca nebunu'.
- Băi Vasile, tu eşti sănătos la cap? strigă el, printre sughiţuri.
- De ce mă nea Gică?
- De ce dracu te-ai tuns aşa?
- Aşa cum?
- Aşa haios.
- Cum bre?
- Păi cu modelu' ăla la spate.
- Ce model nene? Eşti nebun?
- Du-te mă şi te uită în oglindă, zice nea Gică îndepărtându-se şi hohotind în continuare.
Vasile intră val-vârtej în WC-ul de la parter şi îşi studiază stupefiat ceafa în oglinda de deasupra chiuvetei.
Restul îl ştiţi de la televizor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu